Stiu că sunt o ciudată,că nu pot explica senzația pe care o simt în inimă.O senzație ce mă încarca de bunătate și de fericire.Am ajuns în punctul în care nu mai traiesc pentru tine,mă simt eliberată din lanțurile iubirii ce m-au chinuit fără ca tu să știi.Pastrez de la tine tot ce-i mai frumos și pur daca intr-adevar a fost ceva de genul acesta în vorbele tale.Îți mulțumesc că m-ai învațat atât de multe dar a venit timpul să trăiesc pentru mine și pentru un altul.Vreau să mă simt așa cum eram demult,îmi e dor de "eu"cea care am fost altă dată.

Mă simt atât de fericită,știu că nu mă va înțelge nimeni dar nici nu am nevoie să fiu înțeleasă de cineva,mi-am dat seama că oricât de rănita aș fi pot să mă ridic singură,să las suferința la o parte.Mi-am dat seama că mă am pe mine și e suficient.Iți mulțumesc că m-ai făcut să îmi dau seama de ce sunt in stare,că pot să dau semnificație unei persoane atât cât vreau eu iar când îmi propun să o scot din inimă reușesc.

O să te țin în sufletul meu pentru că tu mi-ai marcat într-un sens atât bun cât și rau viața.Vei însemna pentru mine o umbră a trecutului de care nu aștvrea să scap;poate ca ti se pare ca sunt duraă dar nu sunt.Mă  bucur că ai găsit pe cineva,poate și asta e unul dintre motivele care mă fac atât de fericita acum.Îmi dau seama că sunt prea greu de iubit,că nu oricine mă poate iubi și în același timp să îi întorc înzecit iubirea.

Sunt complicata și îmi place așa.Îmi place să am doza mea de nebunie,imi place să fiu din nou persoana care atunci cand iși propune ceva va face totul să reușeasca acel lucru.Mă bucur că o să fiu din nou eu cea care se bucură de orice gest marunt.Am fost atât de ocupată gândindu-mă la tine încat nici nu am mai fost atentă la nimeni din jurul meu.

Mă bucur că o sa fiu din nou eu cea care se bucura de natură,de prieteni,de viață;vreau să văd viața asa cum nu am mai vazut-o vreodata,să văd viața prin culorile fericirii...Și vreau să iți mulțumesc ție,nu m-aș fi gandit că aș fi putut trece atât de repede peste,deși a fost ceva vreme în care nu puteam dormi gândindu-mă doar la tine.A venit momentul să iasă soarele în viața noastra deși am luat-o pe căi diferite.Acum sunt mult mai liniștită,acum pot sa dorm nopțile păstrându-te pe tine undeva acolo în suflet.

O mica pasare Pheonix

Renasc ca pasărea pheonix din propria cenuşă.am căzut adînc si ghearele durerii m-au prins dar acum mă scutur de cenusa,de ura si de răutate,îmi şterg lacrimile si mă ridic din pămîntul în care m-ai tarat.

Rănile mi le ascund în nevăzutul sufletului,ma ridic cu mai multă forţă,cu mai multă putere,o sa fiu asa cum m-au cunoscut toţi si nu asa cum m-ai cunoscut tu,eu sa fiu din nou eu cea puternica.Îmi închid sufletul din nou si mă fund în rînduri si da o sa scriu rînduri despre tine...Am renăscut,am puterea sa las totul în inima fără sa mai simt durerea

remember me

"I guess it wasn't enough

To give you everythingh

And I guess I should have know better

How could I be so naive

I don't know
I hope that those tears refresh your memory

Now when you're all alone at night

That's when you,remember me

I'm the one that hurt you baby

I'm the one who loved you baby

REMEMBER ME"

Spune-mi

"Spune-mi,dacă te-as prinde într-o zi

si ti-as săruta talpa piciorului

nu-i asa ca ai şchiopăta puţin,după aceea;

de teamă sa nu-mi striveşti sărutul?"

Tu ramai doza mea de dragoste

Cînd te am cunoscut am renăscut,nu m-am gîndit vreodată ca o sa ştiu cu adevărat ce este iubirea,ca o sa mă trezesc si o sa adorm cu acelaşi nume în cap si în inima iar si iar.Numele care îl port cu mine peste tot este numele tău,căci tu ai fost cel care m-a invatat ce înseamnă într-adevăr sa iubeşti,sa daruieşti iubire,sa te simţit împlinit,sa crezi ca aceasta iubire v-a rezista la nesfîrşit,înainte sa te cunosc aveam alte idei despre dragoste dar tu m-ai ajutat sa le transform,mi-ai demonstrat ca în iubirea adevărată nu exista loc de secrete,m-ai făcut sa înţeleg ca as fi în stare sa îţi iert atît de multe,sa mă simt umilită în fata ta atunci cînd îţi greşesc pentru ca trebuie sa ştii ca niciodată nu as rezista sa ştiu ca eu sunt cea care te-a rănit.

Poate ca pana sa te cunosc pe tine nu aveam nevoie de nimeni,nu conştientizam ce înseamnă sa pierzi persoana pe care o divinizai si acum mă simt pierdută,mă simt ca într-un labirint din care nu o sa mai ies niciodată.Tu rămîi doza mea de dragoste,de nebunie,de căldură,de tine am nevoie;uneori simt ca persoana pe care o ador atît de mult nu mai simte ce simţea odată si nu te condamn pentru asta dar e adevărat ca mă simt vinovată pentru ca te-am făcut sa fii fără sentimente fata de mine.Mi as dori sa fii fericit,cum sa te fac sa înţelegi ca eu traiesc prin tine,ca inebunesc gandindu-ma cu cine eşti în braţe,pe cine magai dar în acelaşi timp simt si bucuria;ca poate eu nu am putut sa te fac fericit si mă rog sa te facă ea,mă rog din tot sufletul sa te iubească măcar jumătate din cat te iubesc eu,nu o sa renunţ niciodată la tine,la visele noastre......sau poate ca odată si odată o voi face dar nu acum

Amore

..astept..o sa vina randul meu

Locuitori ai acestei secunde

"Amintiri nu are decît clipa de-acum

Ce-a fost într-adevăr nu se ştie

......

Exista numai ceea ce va fi,

numai întîmplările neîntîmplate,

atarnand de ramura unui copac

nenăscut,stafie pe jumătate...

Noi locuitorii acestei secunde

suntem un vis de noapte,zvelt,

cu o mie de picioare alergand oriunde"