El era o furtuna,eu eram o simpla ploaie.
El era plin de viata eu aueam doar o văpaie.
El știa cum să traiască viața eu nu mă lasam purtată.
El facea nebunii,eu eram facută pentru a gândi.
El acționa din instincte,eu mă gândeam mereu la consecințe.
El adora viciile și plăcerile,eu adoram doar verile.
El era agitat,eu eram cumpătată.
El era ocupat mereu,eu iubeam ce-i în jurul meu,
El iubea nopțile nedormite,eu mă bucuram doar de cuvinte.
El era nebun,eu vroiam să mă arat doar bună.
El era și di(ferit) eu eram doar diferită.
El iubea singurătatea,eu o coparam cu moartea.
El era de neînteles,eu eram înteleasă nu prea des.
Și poate toate astea ar fi trebuit să mă înveti,nu că în mine nu ar fi fost doar că imi era greu să le scot la iveală.Tu erai diferit și îti plăcea,eu simțeam asta ca pe o povară.Ma simțeam ciudată doar pentru că vroiam alte lucruri decât celelalte fete,mă simțeam ciudată că te iubeam în într-un mod mai inocent fără să cer nimic,mă simțeam ciudată pentru că nu ceream ca altele,mă simțeam ciudată pentru încă alte mii de lucruri.Dar tu n-ai avut răbdare să mă înveți toate astea și nu te judec,nici n-am cum,doar că mi-ar fi plăcut să-mi rămâi măcar aproape.
